MOTTO:SA NU NE UITAM RADACINILE,CACI DIN ELE PROVENIM SI PURTAM AMPRENTA LOR,IN A NOASTRA TRECERE PRIN ASTA LUME !
Cu un titlu si un motto ce rasuna ca un indemn ,ca o luare aminte in pelerinajul nostru prin asta lume deschid seria de idei pe care vreau sa le expun in aceasta lucrare ce nu se vrea a fi nici o predica religioasa ,nici una cu o tenta morala sub forma de porunca,ci pur si simplu trebuie privita ca pe o realitate ce ni se impune prin insasi conditia umana.
Realitatea este ,asa cum am spus si in motto ,ca avem niste radacini,pe care le purtam in codul nostru genetic ,radacini fara de care nu am fi putut exista in aceasta lume si care isi fac simtita prezenta in conduita,trasaturile de personalitate si actiunile pe care le intreprindem ,ca o conditie a codului genetic.
Ei bine,asa cum bine se intelege,radacinile fiecarui om in mod particular si individualizat ,sunt parintii si fiecare dintre noi stie ce inseamna cuvantul parinte,pentru unii inseamna ceea ce au mai scump pe lume,adica metaforic vorbind,icoana la care se inchina in fiecare zi,pentru altii reprezinta doar fiintele care le-au dat viata ,dar nu un lucru cu o semnificatie sacra.
Acestora din urma as dori sa ma adresez in mod special,facand apel la sensibilitat