Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi Buna Vestire, una din cele mai mari sarbatori care se tin in Postul Pastelui. Buna Vestire aduce aminte de praznicul dat in amintirea zilei in care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit pe Sfanta Fecioara Maria ca va da nastere Mantuitorului. Aceasta sarbatoare se pastreaza de secole.
O epistola din secolul IV d. Hr. arata ca sarbatoarea era una destul de importanta pentru crestinii acelor vremuri. In acea perioada s-a zidit la Nazaret un lacas de cult pe locul unde era casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca-L va naste pe Mesia. Data acestei sarbatori a variat inca de la inceputuri. Unii crestini tineau aceasta sarbatore in ajunul Bobotezei, pe data de 5 ianuarie, iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, sarbatoarea se tine pe 18 decembrie. La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon II, de origine siciliana si de cultura greaca (681-683), la inceput s-a tinut ca o sarbatoare locala si cu denumirea de Asteptarea Nasterii Domnului, dar variatia datei ei a durat in Apus pana in secolul al 11-lea, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci.
Pe de alta parte, in zona Rasaritului, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie. Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta. Cunoscuta in popor ca Blagovestenia, aceasta zi este considerata o sarbatoare foarte importanta. Reprezinta perioada începutului unei noi vârste de aur, perioada care aduce vestea coborârii Fiului printre oameni, pentru a le arata drumul anevios catre lumea din care au venit. Acest drum este marcat de moarte si reînviere spirituala, de sacrificiu si înalta
