Două sunt beneficiile majore pentru refacerea cadrului natural de odinioară în Lunca Dunării: reducerea riscului de inundaţii şi revitalizarea pescuitului

În câţiva ani, Dunărea va inunda aproape întreg malul tulcean de vizavi de Galaţi, precum şi zona de pe malul stâng al fluviului, de la Şantierul Naval până la gura de vărsare a Prutului, potrivit unui proiect al noului ministru delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură, Lucia Varga. Este vorba despre punerea în aplicare a unui studiu mai vechi, demarat în 2006, dar abandonat din motive politice în 2008. “Viaţa liberă” l-a găsit la Tulcea pe artizanul acestui proiect de renaturare a Luncii Dunării şi vă prezintă modul în care se vor inunda suprafeţe întinse de teren, folosit astăzi pentru exploataţii agricole sau pur şi simplu lăsat pârloagă.

Cine îşi mai aminteşte de Crapina?

Câmpurile de pe malul tulcean, vizibile de pe Faleza Dunării din Galaţi, nu au fost întotdeauna terenuri agricole. Bătrânii îşi amintesc despre zecile de hectare de bălţi, mlaştini şi canale de vizavi de Galaţi, dispărute în anii ’60 în urma îndiguirilor făcute de comunişti. Paradisul denumit popular Crapina, astăzi cunoscut sub numele de exploataţia agricolă Măcin-Zaclău, cuprindea aproape 15.000 de hectare (de la Cotul Pisicii şi până la Rechelu, trecând prin Garvăn şi Luncaviţa), pe care, acum, oficialii sunt dispuşi să o refacă, chiar dacă nu la nivelul de altădată. Proiectul se numeşte “Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare” şi a fost realizat în urmă cu aproape cinci ani de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea (INCDD), împreună cu alte cinci institute de cercetare din ţară. “Noi am făcut proiectul, însă în 2008 a fost lăsat baltă din motive politice, economice. Oricum, propunerea este de actualitate pentru că punerea în practică a pro