Boris Berezovski, eminența cenușie a Rusiei lui Boris Elțîn și cel mai încrâncenat inamic al lui Vladimir Putin, a murit în condiții stranii, în locuința sa, în apropiere de Londra, la 67 de ani.
Rasputin al timpurilor noastre, marele combinator, geniul rău, erau doar câteva dintre etichetele pe care presa rusă și internațională le lipea de portretul lui Berezovksi. Nu era deranjat de aceste atribute. El suferea doar atunci când presa nu-l băga în seamă. A fost unul dintre cei mai abili făcători de știri. Se simțea sub lumina reflectoarelor, în centrele de conferințe de la Interfax sau Itar Tass din Moscova, ori în studiourile televiziunilor precum peștele în apă. A trăit periculos și spectaculos. Cartea vieții sale are încă multe pagini lipite, înconjurate de mister. Ultimul act, moartea sa, la numai 67 de ani, este și ea înconjurată de mister.
În Moscova anilor 1990, Boris Abramovici Berezovksi aluneca prin saloane precum mercurul în podul palmei, se plimba agitat prin cameră vorbind la două telefoane odată, pe vremea când telefoanele mobile cântăreau câte o jumătate de kilogram, în același timp dictând unei secretare ascunsă după un birou, care abia îl mai putea urmări, textul unei scrisori de afaceri. Cum mintea îi lucra prea repede, buzele nu puteau să țină ritmul, așa că sărea de la una la alta, într-un ritm nebunesc, pierzând pe drum argumente pe care mintea sa le procesa, dar pe care gura nu mai apuca să le rostească.
În ultimii 15 ani, Berezovski a fost distribuit în rolul personajului negativ în viața publică din Rusia. L-a jucat cu strălucire. Numele său va rămâne înscris în galeria marilor genii ale răului din Rusia, de la cneazul Kurbski, care-i scria lui Ivan cel Groaznic, la Rasputin și Troțki.
O moarte înconjurată de mister
Sâmbătă, 23 martie, la ora 15.00, garda de corp a lui Berezovski a intrat
