Comisia Europeana a reamintit marti ca ambitia sa, in timp, este ca cetatenii europeni sa nu mai plateasca pentru bancile aflate in dificultate, o miza care intervine in momentul in care termenii sa salvare a Ciprului starnesc ingrijorare in lumea financiara, scrie AFP.
"Vrem sa ajungem la situatia in care contribuabilul sa nu mai plateasca pentru greselile bancilor", a afirmat purtatorul de cuvant al comisarului european pentru servicii financiare, Michel Barnier, subliniind insa ca exemplul Ciprului "este unic".
Planul de salvare a Ciprului decis in noaptea de duminica spre luni prevede inchiderea celei de-a doua banci a tarii, Laiki, si restructurarea primeia, Bank of Cyprus, in schimbul unui imprumut de 10 miliarde de euro care va fi suportat in mare parte de statele membre, deci de contribuabilii din zona euro.
Dar actionarii, detinatorii de obligatiuni si deponentii neasigurati vor suferi pierderi.
"Nu trebuie spus ca (salvarea Ciprului) este un model perfect sau ca va trebuie refolosit pe viitor. Pentru ca nu ar trebui sa ne mai regasim in astfel de situatii cu sistemul nostru de uniune bancara integrata", a apreciat purtatorul de cuvant, Chantal Hugues.
"In plus, vom avea (in timp) un cadru pentru solutionarea problemelor bancare care ne va spune cum sa gestionam o situatie in care bancile se confrunta cu dificultati. Vom avea o cutie cu instrumentele necesare pentru a preveni falimentul unei banci, a interveni de maniera precoce sau pentru a solutiona falimentul unei banci", a subliniat ea.
Acest proiect prevede ca, in cazul unui faliment ordonat, punerea in practica a unui "bail-in", respectiv contributii sub anumite conditii din partea actionarilor, a creditorilor si a deponentilor. Propunerea Bruxellesului este in prezent discutata intre Parlament si Consiliu si nu ar trebui sa vada lumina
