Micul stat insular ar fi trebuit să rămână o excepție, dar șeful Eurogroup, olandezul Dijsselbloem, vrea să păstreze amenințarea în aer și spune că metoda ar putea fi aplicată și în cazul altor state care ar avea probleme cu sectorul financiar. Bursele au fost șocate de anunț.

E pentru prima dată de la declanșarea crizei Euro când clienții băncilor sunt obligați să plătească pentru afacerile derulate de instituțiile unde și-au parcat averea. Pentru șeful Eurogroup însă, modelul are viitor. Nu se știe exact dacă olandezul are în vedere potențialul de amenințare al declarației sale sau chiar e convins de funcționalitatea financiară a planului impus în Cipru. Cert e că Dijsselbloem a declarat într-un interviu acordat agenției Reuters faptul că în tentativa de salvare a băncilor trebuie implicați acționarii, creditorii și clienții, nu automat partenerii din zona Euro.

Declarația ministrului olandez de finanțe e cu bătaie directă pentru țări precum Luxemburg, Malta și Slovenia – care au sectoare bancare supradimensionate. Aceste state ar trebui să-și facă ordine înainte să se ajungă la colaps. Situația este extrem de gravă în Malta despre care se spune deja că va fi următorul, adică al șaselea stat, care va avea nevoie de fonduri din Mecanismul de Stabilitate. Dijsselbloem a mai spus că recapitalizarea băncilor din fondurile Mecanismului nu va deveni o regulă. Ne putem întreba atunci de ce a mai fost el înființat?! Și ce vină au clienții unei bănci care nu au nicio influență asupra afacerilor derulate de aceasta? Indicii bursieri au reacționat prompt cu scăderi – asta după ce crescuseră în urma anunțului că s-a găsit o soluție pentru Cipru.

Weekend negru pentru Francois Hollande (L’Express)

Dreapta se mobilizează împotriva unei promisiuni de campanie: căsătoria pentru cuplurile homosexuale. Stânga franceză îl atacă dur pe președintele sociali