-AA+A
Cred că legislaţia românească, aceea care înmănunchează codurile, penal, de procedură penală, codurile civil şi de procedură civilă, codul fiscal şi codul muncii, Legea învăţământului, Legile sănătăţii, agriculturii, culturii şi sportului – am enumerat doar câteva – după câte modificări au suferit în 23 de ani, la fiecare schimbare de guvern şi de parlament, de la preşedinte de ţară la alt preşedinte, în prezent cred că constituie o reţea în care se descură doar persoanele supervizate în domeniile pomenite. Din această cauză cred că atunci când o persoană publică e intervievată, când ia parte la un talk-show, când susţine o conferinţă de presă, încercând să decripteze o lege sau alta de la noi, repede găseşte refugiu în argumentul că „aşa prevede şi legislaţia” din Germania, din Olanda, din Elveţia etc., ca să nu mai vorbim de invocarea legislaţiei din Statele Unite, invocare de fiecare dată pripită şi inutilă, fiindcă legislaţia din SUA nu se potriveşte nicicum cu aceea din Uniunea Europeană, nici cu cea din Japonia. Dar românul, politician şi administrator, repede le invocă pe toate, doar-doar îşi poate spijini aserţiunea pentru un domeniu de activitate ori altul. Din această cauză, o tară generalizată la noi, senzaţia pe care o percepe românul este aceea de stagnare a oricărui domeniu economic, financiar, industrial. De mult în România nu mai are loc nimic important în plan economic şi social. Toate par că funcţionează în virtutea că suntem parteneri UE şi vine cineva mereu şi ne atrage atenţia că am greşit acolo sau dincolo.
Nici lumea mass-mediei, fie la radio, fie mai cu seamă la unele posturi TV, nu vine deloc în sprijinul factorilor politici şi din administraţie. Ba mai mult, sunt posturi TV care încurcă cu bună ştiinţă toate iţele, de genul ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic, ori ca auditoriul – manipulat din gros şi destul de des – să înţe
