“Prea multă teorie și prea puțină practică” este concluzia unui expert german care a petrecut trei săptămâni la Colegiul Tehnic “Petru Poni”. Acesta consideră că situația poate fi schimbată prin implicarea concretă a agenților economici în susținerea învățământului tehnic.

Foto: Inginerul Klaus Rohlfing a petrecut trei săptămâni la Roman, la Colegiul Tehnic “Petru Poni”

Baza materială foarte slabă și pregătirea practică insuficientă reprezintă cele două mari lipsuri ale învățământului tehnic românesc. Concluzia aparține inginerului Klaus Rohlfing, care a petrecut trei săptămâni la Roman, urmărindu-i la lucru pe elevii și profesorii de la profilul electronică de la Colegiul Tehnic “Petru Poni”. Acesta a fost la colegiul romașcan în cadrul proiectului Senior Experten Service, prin intermediul căruia guvernul german acordă asistență în domeniul învățământului tehnic țărilor din Uniunea Europeană. Klaus Rohlfing a participat la lecții, atât la orele de teorie, cât și la activitățile practice și la laboratoare, și a participat la un seminar și ore de laborator organizate de Facultatea de Electronică din cadrul Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași.

Privită dinspre Germania, pregătirea practică a elevilor pare ruptă de realitate. “Elevii sunt foarte studioși și curioși și bine pregătiți în domeniul teoretic. Spre deosebire de Germania, în România la liceele tehnice se studiază foarte multe discipline și foarte multă materie, în detrimentul activității practice. Cel puțin în domeniul electronică nu se poate învăța meserie dacă un elev nu lucrează efectiv, dacă nu pune mâna pe aparate, dacă nu face singur anumite lucruri. În școlile tehnice din Germania, lucrurile sunt foarte bine separate. Sunt zile în care se face numai practică și zile în care se face numai teorie. Elevii fac practică în fabrică, lucrează efectiv și sunt plătiți pentr