Oficialii europeni încearcă să îi calmeze pe cei care se tem că planul de salvare a Ciprului ar putea fi un model aplicat şi în cazul altor ţări. Între timp, Banca centrală a insulei a numit un nou şef la conducerea instituţiei.
Oficialii Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene l-au contrazis marţi pe liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, care afirmase că planul de salvare a Ciprului ar putea reprezenta un model de viitor, relatează agenţiile Reuters şi France Presse.
Oficialul BCE Benoit Coeure, a respins categoric această idee. Coueure a declarat că şeful Eurogrupului „s-a înşelat“, deoarece Ciprul, cu un sector bancar supradimensionat, a fost un caz atipic.
Zona euro şi FMI au ajuns luni la un acord care prevede împrumutarea ţării cu 10 miliarde de euro. Acordul stipulează totodată că alţi bani trebuie colectaţi printr-o taxă aplicată depozitelor de peste 100.000 de euro.
„Nu văd de ce ar trebui să folosim aceleaşi metode în altă parte“, a declarat Coeure pentru postul de radio francez Europe 1. „Experienţa Ciprului nu este un model pentru restul Europei, deoarece situaţia ajunsese la un nivel la care nu se compara cu alte state“.
Opinia acestuia este împărtăşită şi de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Chantal Hughes, care a declarat că planul de salvare a Ciprului nu a reprezentat „un model perfect sau un model care să fie utilizat din nou, în acelaşi fel“.
Bănci diferite, planuri diferite
Planul de salvare cere ca a doua cea mai mare bancă din ţară, Laiki, să fie închisă. Banca centrală a insulei l-a numit luni pe Andri Antoniades în fruntea operaţiunii.
Între timp, Bank of Cyprus va fi recapitalizată sub comanda lui Dinos Christofides, numit marţi.
„Numirea unor administratori temporari în cazul ambelor bănci urmăreşte simplificarea şi completarea procesului de restructurare a Bank of
