Episodul „salvării Ciprului”, scurt şi intens până acum, spune multe despre starea Europei. Cel mai sigur plasament tradiţional nu mai este sigur, în momentul în care sistemul financiar este în ruină. Schimbarea paradigmei este anunţată de șeful Eurogupului.

Deponenţii ciprioţi au fost deposedaţi de economiile de peste 100.000 de euro în bănci. Unii dintre ei vor pierde aproape toţi banii depuşi la cele mai mari două bănci cipriote (care acoperă, practic, toată piaţa), alţii vor pierde 30%.

Măsura vine într-un pachet de „salvare” a Ciprului: bailout de 10 miliarde de euro pentru stat şi pentru care sistemul financiar trebuie să intre la apă şi deponenţii trebuie să contribuie. O bancă, Laiki, va fi închisă şi modelul economic al Ciprului va fi schimbat pentru multă vreme. Sistemul de off-shore prin băncile cipriote va dispărea pe măsură ce deponenţii îşi vor retrage banii din depozite şi nu vor veni cu alţii noi, când încrederea a fost distrusă.

Nici retragerea banilor nu este o o chestiune uşoară în Cipru. Băncile sunt închise de mai bine de o săptămână şi parlamentul a votat un pachet de legi pentru controlul capitalurilor. Retragerile de numerar vor fi limitate, la fel ca şi transferurile de bani între bănci, locale sau străine. Băncile, cu ajutorul ordinelor statului, vor pune control pe câţi bani au voie să cheltuie deponenţii care le-au investit cu încrederea lor.

În Europa avem o țară în care deponenții – fie ei și ruși într-o mare măsură – au rămas fără bani, în care industria bancară a fost sfărâmată, în care creditul bancar va dispărea pentru ceva vreme, cu recesiunea adâncă aferentă, și în care avem controlul capitalurilor.

Domnul Jeroen Dijsselbloem

În mod normal, în cazul în care ar fi fost o ţară din afara UE, situaţia din Cipru probabil că nu ar fi interesat pe multă lume. Dar exista temerea că Cipru este un preceden