Germania şi FMI, principalii arhitecţi ai condiţiilor impuse Ciprului, au avut ca scop reducerea sectorului bancar supradimensionat al ţării, de şapte ori cât PIB, însă deciziile dure impuse ridică semne de întrebare în privinţa altor state din UE, unde dezechilibrul este şi mai mare, informează Mediafax.

Sectorul bancar din Malta este chiar mai mare raportat la PIB decât cel al Ciprului, iar în Luxembourg depăşeşte economia de 23 de ori, potrivit cotidianului The Guardian.

Germania şi FMI au fost principalele forţe din spatele deciziei de a închide Cyprus Popular Bank (Laiki) şi de a restructura puternic a doua mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus.

Directorul FMI, Christine Lagarde, a vrut ca ambele bănci, reprezentând jumătate din sectorul bancar cipriot, să fie închise. În cele din urmă, s-a decis ca doar Laiki să fie închisă, cu pierderi mari pentru deponenţi şi creditori.

Bank of Cyprus va rămâne însă o "umbră" a instituţiei de credit din trecut, cu depozitele îngheţate pe parcursul restructurării şi cu pierderi de circa 30% pentru sunele mai mari de 30% din conturi, scrie The Guardian.

Guvernul francez a calificat Cipru ca fiind "o economie de cazino", în timp ce germanii consideră că ar fi "un model disfuncţional de afaceri".

Cu un sector bancar de şapte ori cât PIB, Lagarde a insistat că este nesustenabil şi raportul ar trebui redus până în 2018 la numai de trei ori.

Într-o perioadă de consolidare a controlului sectorului financiar din zona euro, poziţiile Germaniei şi Fondului Monetar semnalează o nouă politică de "îmblânzire" a băncilor.

Această posibilă nouă politică explică îngrijorarea unor state mici, notează publicaţia britanică. Malta, Luxembourg şi Cipru sunt cele mai mici trei ţări din UE şi zona euro.

Ministrul de Finanţe al Maltei a stat lângă omologii săi din Cipru şi Germa