Este oficial, Croaţia va integra UE la 1 iulie 2013, iată ce spune Comisia Europeană în raportul său publicat marţi, 26 martie. Ţara are însă progrese de făcut pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, dar nu va fi monitorizată ca România şi ca Bulgaria. Croaţia vizează o integrare în spatiul Schengen în 2015, odată cu sau chiar înaintea României.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Se ştie încă din 2010 că Zagreb-ul nu va fi pus în lumina reflectoarelor de Bruxelles : mergînd pe încredere, comisarul european al extinderii Stefan Füle a explicat atunci că un MCV nu ar fi necesar.

Dar acum i se aminteşte Croaţiei să nu se culce pe lauri : a făcut progrese multe, dar multe rămân de făcut.

Şi atunci de ce nu o monitorizare în toată regula aşa cum i s-a aplicat României ?

În primul rând, contextul aderării României şi a Bulgariei în 2007 a fost diferit şi in al doilea rând monitorizarea nu prea şi-a atins scopul.

Începutul

Cele doua codaşe ale marii extinderii a UE, România şi Bulgaria, nu mai erau dorite de nimeni în acel moment şi mai ales nu de Germania. În 2004 deja, fostul comisar european al extinderii, germanul Günter Verheugen a priceput clar că Berlinul se va opune aderarii celor două.

Considerate corupte, instabile, nefiabile, Bucureştiul şi Sofia au intrat în UE la trei ani după svecinele lor est europene şi după Cipru şi Malta doar în baza unei inerţii, a unei promisiuni făcute în pripă de cancelariile occidentale.

Astăzi încă, o parte a statelor vestice regretă decizia.

Revenind la 2004, Verheugen a înţeles prin urmare că fără o promisiune suplimentară făcută Germaniei, cele doua state nu se vor mai integra. Pentru a le ajuta, el a inventat această monitorizare între 2005 şi 2007 (momentul închiderii negocierilor preaderare şi momentul aderării) pe care apoi Comisia Eu