Guvernul sloven, care şi-a preluat atribuţiile în urmă cu şase zile, este supus presiunilor să ia măsuri pentruredresarea sectorului bancar, ca să evite să ajungă în situaţia Ciprului.
Banca centrală a ţării a îndemnat, săptămâna aceasta, Cabinetul condus de premierul Alenka Bratusek să elaboreze rapid un plan de restructurare a instituţiilor de credit aflate în dificultate. Slovenia are nevoie de finanţare de aproximativ 3 miliarde euro (3,9 miliarde dolari) anul acesta, necesarul băncilor fiind de un miliard de euro, conform Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Băncile slovene, precum "Nova Ljubljanska Banka" d.d., se confruntă cu creşterea volumului creditelor neperformante, care au ajuns la o cincime din PIB, adică aproape 7 miliarde euro. În condiţiile date, investitorii se tem că Solvenia ar putea apela la sprijin financiar extern.
Băncile din Slovenia şi Ungaria sunt cele mai vulnerabile din regiune, potrivit Standard & Poor's Ratings Services.
"Nova Ljubljanska", cea mai mare bancă din Slovenia, a raportat pierderi de 275 de milioane de euro pentru 2012, acesta fiind al patrulea rezultat negativ consecutiv. "Nova Ljubljanska" a beneficiat de un sprijin de 381 de milioane de euro în 2012, de la stat, după ce acţionarul instituţiei financiare, "KBC Groep" NV, a renunţat să-i furnizeze ajutor întrucât nu a obţinut aprobarea în acest sens de la Comisia Europeană.
"Nova Kreditna Banka Maribor" din Slovenia avea, la rândul său, pierderi de 205 milioane euro anul trecut.
Premierul de la Ljubljana a afirmat recent că se va concentra pe rezolvarea problemelor băncilor slovene, revigorarea economiei, îmbunătăţirea competitivităţii economice şi crearea de locuri de muncă pentru tineri.
Menţionăm că Slovenia trebuie să ramburseze 907 milioane euro la data de 6 iunie, când ajung la maturitate titluri de trezorerie emise în decem
