Următoarele ore vor fi extrem de tensionate pentru Cipru, în aşteptarea deschiderii băncilor. Pe acestea s-au pus lacăte de mai bine de o săptămână, după ce s-a decis ca o parte dintre deponenţi să suporte costurile restructurării băncilor cu probleme, Laiki şi Bank of Cyprus.
Măsurile de securitate sunt excepţionale înaintea zilei de joi, când se aşteaptă ca băncile să fie luate cu asalt. Cele două bănci cu probleme au angajat deja cea mai mare firmă de securitate din lume, G4S, pentru a face faţă asaltului previzibil al clienţilor mânioşi.
Furia oamenilor e uşor de explicat: deponenţii Laiki şi Bank of Cyprus cu conturi de peste o sută de mii de euro au aflat că vor pierde sume masive de bani, în urma închiderii primei bănci şi restructurării celei de-a doua. Cât însă li s-a spus abia marţi, când ministrul de Finanţe a afirmat că deponenţii de la Laiki ar putea recupera doar o cincime din sumele care depăşesc o sută de mii de euro şi ar putea fi nevoiţi să aştepte mai mulţi ani pentru a-şi primi banii. Şi deponenţii Bank of Cyprus ar urma să piardă aproximativ 40% din banii depuşi, potrivit şefului Băncii Centrale a Ciprului, Panicos Demetriades.
Conform estimărilor autorităţilor, pierderile vor afecta circa 19 mii de deponenţi de la Bank of Cyprus, care deţin împreună depozite negarantate de 8,1 miliarde de euro. Cei mai loviţi vor fi însă deponenţii băncii Laiki, care vor pierde aproape 3,2 miliarde de euro.
Dat fiind contextul, Guvernul şi Banca Centrală au fost nevoite să ia o serie de măsuri excepţionale, pentru a evita retragerile masive de bani din sistemul cipriot: măsurile de control al capitalului, care vor merge de la limitarea probabil în continuare a retragerilor de la bancomate, la blocarea tranzacţiilor electronice sau la controlul pentru bani în aeroporturi, vor fi însă în vigoare doar o scurtă perioadă, a garantat mini
