Politica monetară nu poate să contribuie mai mult la revenirea economiei, având în vedere presiunile inflaţioniste care provin din şocuri de ofertă, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Ţara noastră se află într-o fază de recesiune în care există, însă, anticipaţii inflaţioniste, a explicat domnia sa, în cadrul prezentării intitulate "Grade de libertate în politica monetară", susţinută cu ocazia celebrării aniversării a o sută de ani de către Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti. În condiţiile în care politica fiscală a urmărit reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB, de la 6% din PIB, politica monetară nu a putut să aibă un efect de compensare, arată şeful Băncii Centrale.

Mugur Isărescu este de părere că politica fiscală nu a avut prea multe opţiuni în ultimii ani, fiind prizoniera greşelii de a fi procicilică în perioada de dinainte de izbucnire a crizei. Eficacitatea politicii monetare a fost limitată şi de gradul ridicat de substituţie valutară, care generează constrângeri atât din perspectiva mecanismului de transmisie, cât şi din cea a asigurării stabilităţii financiare, potrivit domniei sale. Nu doar băncile întreprind acţiuni de reparare a bilanţurilor şi reducere a gradului de îndatorare, ci şi populaţia şi companiile, ceea ce face ca stimulii de politică să poată să influenţeze doar într-o măsură redusă oferta şi cererea de credite, a afirmat guvernatorul BNR. Dependenţa ridicată de surse volatile de finanţare externă creşte senzitivitatea cursului de schimb la modificările ratei dobânzii, dar func-ţionarea standard a canalului cursului de schimb este distorsionată, din cauză că gradul ridicat de îndatorare în valută face ca efectul de avuţie şi bilanţ să compenseze sau chiar să domine impactul stimulativ la nivelul exportului net al unei deprecieri a cursului de schimb, potrivit domniei sale. Dezechi