Spre disperarea pieţelor, noul şef al miniştrilor de finanţe din zona euro olandezul Jeroen Dijsselbloem a sugerat că programul de salvare a Ciprului care cuprinde lichidarea uneia dintre cele mai mari bănci cipriote şi confiscarea unei părţi de până la 40% din depozitele mari ar trebui considerat un model pentru restul acţiunilor de salvare din zona euro.
Sugestia nu a fost explicită, iar Dijsselbloem a revenit asupra ideii, dar reacţiile de până acum ale liderilor europeni în faţa crizei arată că orice avertisment, oricât ar fi de ambiguu, trebuie luat în serios. Ca şi în cazul Greciei, în salvarea Ciprului zona euro a încălcat tabuuri, dar de data aceasta unele mai sensibile, iar analiştii se grăbesc să anunţe că teama de Europa împinge investitorii spre băncile americane.
„Căutăm un mod de a plasa riscurile acolo unde au fost luate. Băncile ar trebui să se asigure că pot fi lichidate când au probleme. Apoi, ar trebui să fie posibil ca deţinătorii de obligaţiuni şi acţiuni să fie obligaţi să contribuie la salvare. Astfel mergem mai departe. Şi abia apoi, poate, s-ar putea ajunge la contribuţia guvernului. Această ordine a fost inversată în ultimii ani“, a afirmat Dijsselbloem, de asemenea, ministru de finanţe al Olandei, într-un program televizat.
Anterior, el a spus că dacă băncile cu probleme nu pot strânge fonduri, „atunci vom discuta cu acţionarii şi creditorii, le vom cere să contribuie la recapitalizarea băncii, şi dacă va fi necesar, ne vom adresa deţinătorilor de depozite negarantate“, scrie Bloomberg.
Presa a reluat şi analizat această remarcă, la care pieţele au reacţionat negativ, apreciind că astfel oficialul stabileşte un posibil model de bailout pentru alte state din zona euro.
Dijsselbloem a revenit asupra ideilor pe contul său de Twitter, spunând că situaţia Ciprului este una specifică.
El a argumentat
