În Cipru, autorităţile pregătesc cu febrilitate redeschiderea băncilor după o criză care a durat 12 zile şi care a blocat practic economia insulei. Autorităţile încearcă să limiteze fuga capitalurilor, iar preşedintele ţării doreşte deschiderea unei anchete pentru identificarea celor vinovaţi de acest dezastru. În tot acest context am asistat însă şi la o confruntare între un model mafiot de practici financiare şi dorinţa Uniunii Europene de a impune reguli de transparenţă bancară pe teritoriul său. “Moscova pierde la cazinoul cipriot”. Sub acest titlu analizează revista franceză L’Express ceea ce s-a întîmplat în Cipru, ţară devenită o placă turnantă pentru reciclarea banilor necinstiţi, în special a celor provenind de la magnaţii ruşi. Cîteva date şi cifre pun în evidenţă tot caracterul aberant al acestei economii “bancare” adoptată de ciprioţi, pe de o parte cu lăcomie şi pe de altă parte cu naivitate. Cum e posibil ca o ţară atît de mică precum Cipru să fie... al doilea investitor străin în Rusia? Înainte de a răspunde la această întrebare să reţinem că o altă ţară mică, Luxemburgul, este de fapt primul investitor străin în Rusia... Undeva, ceva nu este în regulă cînd în astfel de ţări se concentrează imense sume de bani într-un număr excesiv de bănci. Specialiştii de la revista L’Express mai arată că fondurile cipriote investite în Rusia sunt de opt ori mai mari decît... cele germane. Dificil de crezut deci că populaţia cipriotă, care îşi trage veniturile în special din turism şi din uleiul de măsline, deţine astfel de sume imense. De fapt, ruşii au creat în Cipru un veritabil circuit bancar. Cum o treime din economia rusă scapă oricărui control, banii fără justificare legală sunt întîi transferaţi în Cipru, iar apoi, astfel “spălaţi”, sunt redirecţionaţi spre economia rusă. Şi totul sub ochii binevoitori ai autorităţilor cipriote care rareori semnalează pe teri