Pe ultima sută de metri, Executivul a adoptat, fără coordonare, o serie de decizii populiste, ceea ce a dus la suspendarea relaţiilor cu FMI. Potrivit experţilor, Moldova riscă să rateze investiţii şi venituri bugetare importante

Republica Moldova a ajuns într-o situaţie destul de dificilă, asemănătoare cu cea din anul 2009, când ţara nu avea un guvern funcţional, iar relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alte instituţii străine erau suspendate. Pe 20 aprilie, urmează să aibă loc bordul FMI, care ar trebui să constate că ne-am făcut temele pe acasă şi să ne acorde ultima tranşă, de peste 70 de milioane de dolari, pentru completarea rezervelor Băncii Naţionale.

„Teoretic, mai avem timp pentru a anunţa că Guvernul şi-a îndeplinit angajamentele asumate. Trebuie să facem acest lucru cu trei săptămâni până la bord. Probabilitatea ca până la 31 martie să reuşim este, după părerea mea, egală cu zero. Asta înseamnă că şedinţa din 20 aprilie se anulează, iar noi rămânem într-o situaţie de suspendare, adică fără un program cu FMI“, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul în exerciţiu al Economiei.

Restanţele Guvernului

Una dintre restanţele Executivului este rectificarea bugetară. În plus, pe 7 martie cabinetul de miniştri a adoptat o serie de proiecte de legi, inclusiv şi de majorare a pensiilor, care nu au fost coordonate cu reprezentanţii FMI. „Am primit o scrisoare semnată de directorul executiv al FMI, care îşi arată îngrijorarea privind acele iniţiative ale Guvernului. Nu e vorba de conţinut, ci de maniera în care au fost votate“, a precizat vicepremierul în exerciţiu.

Suspendarea acordului cu FMI va avea consecinţe negative pentru ţara noastră. „În 2009, Consiliul Europei şi Banca Mondială au decis că nu vor acorda niciun cent Republicii Moldova până nu are un program cu FMI. Acesta arată nivelul de credibilitate al unui stat în faţa