Filmul "Fallen Angel” (1945), realizat de Otto Preminger, rulează joi 28 martie 2013 de la orele 19.00 (în versiunea originală cu subtitluri în limba engleză) în sala de cinema a UNATC, în cadrul Cineclubului Film Menu. Discuţia ulterioară proiecţiei va fi moderată de Irina Trocan şi Mihai Kolcsar. Intrarea la proiecţie şi la dezbaterea ulterioară este liberă.
"The creator of Laura does it again!”, anunță trailer-ul pentru Fallen Angel – un film noir regizat de Otto Preminger în 1945 – și, în contextul lansării filmului, e o tehnică de promovare bună. Poate că de la un film de cineclub nu v-ați aștepta să fie reiterarea unui succes de casă din anii precedenți, dar studioul de film care l-a produs nu avea ambiția să creeze un clasic. Cît despre ambițiile lui Otto Preminger, ei bine, aici e mai mult de discutat.
Fallen Angel a apărut cînd noir-ul era deja un gen comercial (inaugurat, conform istoriei mainstream de film, de Şoimul maltez al lui John Huston) care avea avantaje clare. Acţiunea noir-urilor avea, de obicei, ca decor mediul urban contemporan, deci costurile de producţie erau mai mici ca în cazul filmelor istorice, de exemplu; chiar mai mult, pentru că imaginea lor trebuia să sugereze o atmosferă tenebroasă şi claustrofobă, puteau fi filmate în interioare întunecate şi mobilate sărăcăcios (umbrele de pe platou puteau ascunde colţurile pustii). După unele surse, Laura, primul film din cariera lui Preminger de care autorul e mîndru şi, de altfel, un reper incontestabil în istoria genului, a fost plănuit ca un film de serie B – o producţie mai ieftină şi de importanţă secundară, care urma să fie proiectat în sălile de cinema împreună cu un film mai scump. Cu toate astea, sunt mai multe motive pentru care merită ţinut minte Laura (ca multe alte filme de serie B) decăt premierele răsfăţate de studiouri din aceeaşi perioadă –
