Sorin Stoica trăieşte visul american, devenind arbitru în Liga I din SUA după ce a fost „tăietor de bilete”
Sorin Stoica, un nume care nu spune nimic în arbitrajul buzoian. Nici nu ar trebui să o facă din moment ce în Buzău a arbitrat doar patru partide la nivelul Ligii a IV-a, şi asta în urmă cu aproape 20 de ani.
În urmă cu un deceniu şi jumătate, la câţiva ani după terminarea junioratului la Gloria Buzău, a absolvit Şcoala de Subofiţeri de Poliţie de la Câmpina şi a fost detaşat în oraşul Victoria, judeţul Braşov, acolo unde „toată lumea juca la Loteria Vizelor”. Buzoianul s-a căsătorit în micuţul orăşel de la poalele Făgăraşului şi a urmat trend-ul local. A jucat la „Loteria Vizelor” şi a primit dreptul de muncă în Statele Unite ale Americii. A început ca „tăietor”, pentru că „tăiam hârtiile pe care erau tipărite biletele de loterie” şi în scurt timp a ajuns supervizor peste întreg procesul de tipărire. A ajuns arbitru cu acte-n regulă, pentru că „se făceau bani buni din asta, cash, la sfârşitul fiecărei săptămâni”. Învăţarea limbii i-a pus probleme la început, şi ăsta a fost un impediment în promovarea sa, însă practica, maniera de arbitraj în care vedea şi desfăşura o partidă l-au propulsat rapid în campionatele de fotbal destinate colegiilor, clasicele întreceri între cele mai bune universităţi din State, împărţite pe trei divizii valoric, acolo unde a arbitrat peste 200 de partide. A urmat promovarea în Liga a III-a, în divizia secundă şi acum în primul eşalon. Cum îşi trăieşte Sorin visul american aflaţi în rândurile următoare.
Ascensiunea în State
Doi ani a trebuit să arbitreze la copii şi juniori, pentru ca apoi să facă pasul către o nouă categorie. În 2005, a fost invitat să fluiere la Turneul Naţional al Juniorilor. Patru ani mai târziu a devenit Arbitru Naţional, fapt care i-a permis să intre în viziorul federaţ