În mod paradoxal, modelul adecvat al instituţiilor de credit ar putea fi cel al secolului al XIX-lea

Capitalizarea mai bună, conducerea antreprenorială, abordarea specifică a clienţilor şi finanţarea economiei productive sunt liniile de urmat pentru bănci

Înainte de toate însă este necesar ca instituţiile financiare să-şi recâştige încrederea în cadrul societăţii

Pentru a ajuta la relansarea economiei naţionale, băncile ar trebui să funcţioneze după un cu totul alt model decât cel existent acum şi care este evident că a generat neperformanţă, a fost una dintre concluziile unei conferinţe organizate ieri la BNR. Instituţiile de credit, reîntorcându-se la un mod de conducere antreprenorial, ar trebui să se axeze din nou pe misiunea lor socială clasică, cea de finanţare a întreprinderilor productive. Pentru aceasta, băncile trebuie să pună accentul pe dezvoltarea resursei umane de calitate astfel încât să poată identifica oportunităţi de piaţă şi să se adreseze în mod specific diverşilor clienţi.

Chiar dacă la nivel macroeconomic indicatorii arată că mai este mult loc pentru extinderea creditului în România, aparenţele pot fi înşelătoare, atrage atenţia Valentin Lazea, economist-şef al BNR, menţionând că analiza datelor în micro ne spune că la nivelul gospodăriilor populaţiei gradul de îndatorare este foarte mare.

În aceste condiţii, instituţiile de credit ar trebui să îşi îndrepte finanţarea către zonele nesaturate din economie, cum ar fi industria prelucrătoare, sectorul tehnologic, companiile de utilităţi, agricultura, mineritul, comerţul şi serviciile, în detrimentul unui sector imobiliar şi al unei populaţii deja supraîndatorate. Băncile mai pot ajuta la cofinanţarea proiectelor derulate cu bani din fonduri structurale europene. Pentru o astfel de activitate de creditare este însă necesară o schimbare a abordării contractelor de