Astăzi se împlinesc 95 de ani de la votul istoric al Sfatului Ţării de la Chişinău. „Adevărul“ vă prezintă principalele episoade ce au dus la acest act curajos, dar şi personalităţile care au pus umărul la făurirea unirii.

Organul reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Ţării, a fost constituit la 21 noiembrie 1917 şi a activat până la 27 noiembrie 1918. În acest răstimp, s-a întrunit în 82 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare. Sfatul Ţării a votat, la 2 decembrie 1917, formarea Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 24 ianuarie a proclamat independenţa ei de Rusia Sovietică. La 27 martie 1918, cu 86 de voturi pro, trei împotrivă şi 36 abţineri Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia privind Unirea Basarabiei cu România. Sfatul Ţării a fost condus de trei preşedinţi şi a constituit trei guverne. La 27 noiembrie, forul legislativ a votat reforma agrară, a renunţat la doleanţele formulate în Declaraţia de Unire din 27 martie acelaşi an şi s-a autodizolvat.

Ideea unui parlament al regiunii, denumit Sfatul Ţării, a apărut în primăvara anului 1917. Au existat şi câteva tentative de a-l crea, dar care nu s-a încheiat cu succes. Abia la Congresul militarilor moldoveni, care s-a ţinut între 20 şi 27 octombrie 1917, iniţiativa a prins contur. Congresul a adoptat o rezoluţie privind constituirea Sfatului Ţării, iar în ultima zi de lucru a decis înfiinţarea Biroul de organizare a Sfatului Ţării. Iniţial, Congresul a decis constituirea Sfatului Ţării din 130 de deputaţi (120 din Basarabia şi zece locuri pentru moldoveni de peste Nistru). Venind în întâmpinarea solicitărilor, dar şi pentru a cuprinde cât mai mulţi reprezentanţi ai entităţilor colective şi etniilor conlocuitoare în organul reprezentativ al Basarabiei, Biroul a revenit asupra numărului deputaţilor, mărind componenţa acestuia până la 150.

Structura Legislativului

Potrivit istoricului Val