Speranţa de viaţă a europenilor a crescut per ansamblu începând din 1990, însă diferenţa dintre Europa de Vest şi anumite state din fosta Uniune Sovietică, în special Rusia, rămâne foarte importantă, conform unei serii de studii publicate miercuri de revista britanică Lancet.

Pentru a explica diferenţa, care atinge în prezent 12 ani la bărbaţi şi 8 ani la femei, cercetătorii citează în principal alcoolismul, dar şi fumatul şi accidentele de circulaţie. Imediat după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, speranţa de viaţă a crescut rapid în mai multe state din Europa de Est sau Centrală ca Polonia, Cehoslovacia sau fosta RDG, după care s-a ameliorat, câţiva ani mai târziu, şi în Ungaria, România şi Bulgaria, precizează un studiu.

În Rusia, în schimb, speranţa de viaţă a bărbaţilor a scăzut de la 63 de ani în 1990 la 58 de ani în 2000 pentru a reveni la 62 de ani în 2009. Pentru femei, aceasta a scăzut de la 74 de ani în 1990 la 72 de ani în 2000 şi a revenit la 74 de ani în 2009. Prin comparaţie, speranţa de viaţă a locuitorilor Uniunii Europene (UE) a crescut cu şase ani, în total, în perioada 1990-2009, pentru a atinge aproape 80 de ani (atât la bărbaţi cât şi la femei). “Pe baza ratelor mortalităţii din 2010, un bărbat tânăr rus în vârstă de 20 de ani are doar 63 la sută şanse să ajungă la vârsta de 60 de ani, în timp ce unul care trăieşte în Europa Occidentală are 90 la sută şanse”, arată unul dintre studii.

Decesele premature au crescut, în anii ’90, şi în alte trei foste state sovietice, şi anume Belarus, Kazahstan şi Ucraina, din cauza deteriorării rapide a sistemelor de sănătate, în timp ce statele baltice au cunoscut o scădere începând de la mijlocul anilor ’90. Alcoolul s-ar afla la originea a 4 până la 6 decese din 10 la bărbaţii activi din fostele republici sovietice şi a unei treimi din decesele femeilor de aceeaşi vârstă, conform unui