Guvernele din zona euro promit cã utilizarea depozitelor bancare din Cipru pentru finanţarea bailout-ului nu reprezintă un precedent, în încercarea de a înlătura impresia lăsată de şeful Eurogroup, care a indicat că acordul cu guvernul cipriot va reprezenta un model pentru viitoare intervenţii.
“Programul cipriot nu este un şablon, însă măsurile sunt croite pe măsura unei situaţii excepţionale”, se spune într-un document confidenţial obţinut de Bloomberg.
Documentul a fost convenit marţi de miniştrii Finanţelor din zona euro şi are rolul de a explica publicului larg deciziile anunţate luni în privinţa salvării sistemului bancar cipriot, necesară şentru a menţine Ciprul în zona euro.
Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului de lucru al miniştrilor Finanţelor din zona euro (Eurogroup), a declarat luni într-un interviu acordat Reuters şi Financial Times că, asemenea situaţiei din Cipru, viitoarele intervenţii de bailout în sectorul bancar ar trebui manageriate intern, iar recapitalizarea instituţiilor de credit din fondul de urgenţă al zonei euro nu este neapărat necesară.
Pieţele au reacţionat negativ la afirmaţiile oficialului, cu scăderi importante luni seară pentru acţiunile băncilor europene, care l-au determinat pe Dijsselbloem să revină în aceeaşi zi cu clarificări.
Mai multe state din zona euro au insistat pentru o garanţii la nivel european că decizia controversată de a accesa depozitele bancare, aplicată în cazul Ciprului, nu va deveni o măsură anticriză obişnuită în Europa.
Acordul iniţial de bailout convenit în urmă cu 10 zile de Comisia Europeană şi FMI cu Ciprul prevedea ca precondiţie atragerea de către guvern a 5,8 miliarde euro fără creşterea gradului de îndatorare a ţării. Măsura convenită atunci în acest sens a fost de a aplica o taxă asupra depozitelor bancare din Cipru, la co
