Chişinăul găzduieşte miercuri o serie de manifestări dedicate împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, inclusiv un concert extraordinar George Enescu.
În clădirea fostei reşedinţe a Sfatului Ţării, actualmente Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, s-a desfăşurat o conferinţă ştiinţifică la care au participat istorici români de pe ambele maluri ale Prutului. Dezbaterea a fost organizată de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Filiala Iaşi a Institutului de Istorie ‘Alexandru Xenopol’ al Academiei Române, Institutul Cultural Român ‘Mihai Eminescu’ din Chişinău şi Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova.
Conferinţa s-a desfăşurat chiar în sala în care Sfatul Ţării a votat acum 95 de ani actul Unirii. Vorbitorii au menţionat că Unirea din 1918 a permis populaţiei să scape de ororile regimului bolşevic care se instaura în acea perioadă la est de Nistru. În acelaşi timp, potrivit istoricului din Republica Moldova Gheorghe Negru, şi după 95 de ani, criza identitară din Republica Moldova rămâne nerezolvată.
Unirea de la 27 martie 1918 a început procesul de constituire a României moderne, iar Basarabia a avut un rol important în acest proces, potrivit directorului Institutului Cultural Român din Chişinău, Petre Guran. Conştiinţa românească s-a născut în Basarabia, a declarat el. ‘27 martie este ziua când România se înclină în faţa Basarabiei şi îi mulţumeşte pentru a fi făcut acest prim pas’, a potrivit lui Petre Guran.
Câţiva zeci de membri şi simpatizanţi ai Consiliul Unirii, format din mai multe organizaţii, au solicitat miercuri autorităţilor de la Chişinău şi Bucureşti să întreprindă măsuri politice şi diplomatice comune pentru a sensibiliza opinia publică internaţională referitor la dorinţa de reunificare a poporului român. Reprezentaţii organizaţiei au solicitat Par