Dacă organismele modificate genetic (organisme modificate genetic) vor ajunge sau nu să fie cultivate pe scară largă în Uniunea Europeană, asta vom afla de-abia după anul 2014. Comisia Europeană a decis, la începutul anului, să lase problema drept moştenire Comisiei viitoare, care va fi desemnată după următoarele alegeri europarlamentare. Cel puţin, ştim că subiectul ar putea intra în dezbaterea electorală europeană, la concurenţă cu viitorul euro, Uniunea cu două sau mai multe viteze, ori locurile de muncă.

Două treimi din alimentele prezente pe piaţa americană conţin OMG, iar cultivarea acestora este permisă în peste jumătate din ţările lumii – Europa reprezentînd, aşadar, o notabilă excepţie.

Doar două tipuri de OMG-uri sînt autorizate în UE: cartoful Amflora, dezvoltat de grupul BASF, şi porumbul MON810, dezvoltat de compania Monsanto.

DE ACELASI AUTOR Tradiţional, modern şi eurodezabuzat De ce ne interesează bulgarii? Povestea europeană a micului românesc Uniunea Europeană - un Turn Babel al nemulţumirilor Dar nici după 2014, decizia nu va fi simplu de luat. Există, la ora actuală, o „alianţă“ împotriva OMG-urilor, alcătuită din opt state membre: Franţa, Germania, Luxemburg, Austria, Ungaria, Grecia, Bulgaria şi Polonia. Acestea au adoptat o serie de prevederi care le permit să blocheze cultivarea pe teritoriile lor a organismelor modificate genetic. Nu există, în Uniunea Europeană, o majoritate calificată care să conducă la o decizie de interzicere a cultivării OMG-urilor, dar nici pentru autorizarea acestora.

O alianţă „pro-OMG“, care să se manifeste ca atare, nu există – posibil din considerente de imagine. În orice caz, problema este suficient de controversată printre statele membre. Iar Comisia, oricum ocupată acum cu alte crize, a preferat să amîne lucrurile pentru un viitor – se speră – mai luminos.

Dacă o alianţă pro-O