Unirea Basarabiei cu România votată de Sfatul Ţării de la Chişinău la 27 martie 1918 a fost anulată de evoluţiile din timpul celui de-al doilea război mondial. Basarabia a fost ruptă de Regatul României iniţial prin acordul dintre Hitler şi Stalin de la 23 august 1939.
El a fost semnat la Moscova de miniştrii lor de externe Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov. Ofensiva nazistă împotriva Uniunii Sovietice în 1941 a permis apoi României conduse de mareşalul Ion Antonescu să recapete pentru scurt timp teritoriul dintre Prut şi Nistru, potrivit Digi 24.
Citeşte şi Amintirile lui Neagu Djuvara. 23 august - de la tragedie la salvare în istoria României
Dar contraofensiva sovietică din 1944 a dus atât la ocuparea Chişinăului, cât şi a Bucureştiului. Iar Tratatele de la Paris din 1947 au confirmat şi cedarea Basarabiei împreună cu Bucovina de Nord, şi plasarea României în sfera de influenţă comunistă. Urmările acelor semnături se resimt şi astăzi.
De-a lungul Prutului, de-o parte şi de alta a frontierei, există zeci de localităţi cu acelaşi nume: Petreşti, Măcăreşti, Ungheni, Sculeni. Acordul dintre Hitler şi Stalin a făcut ca în anul 1940 aceste aşezări basarabene să fie tăiate în două. Legăturile dintre locuitorii de pe cele două maluri nu s-au refăcut nici după căderea comunismului.
La 26 iunie 1940, ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov i-a înmânat ambasadorului român la Moscova, Gheorghe Davidescu, o notă ultimativă. URSS solicita României ca în 24 de ore sa accepte cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Bucovina nu aparţinuse niciodată Rusiei, ci Austriei, dar Uniunea Sovietică o revendica drept compensaţie pentru cei 22 de ani de administraţie românească în Basarabia. Consiliul de Coroană al lui Carol al II lea, adunat la Bucureşti în aceeaşi noapte, a hotărât iniţial să reziste, dar URRS a revenit cu un nou ultimatu
