Economia are ceva din spectacolul competiţiilor sportive. Companiile de acelaşi profil concurează acerb în văzul a sute de mii sau chiar milioane de spectatori, care trăiesc plenar disputa. Întrecerile sunt impresionante şi fac audienţă. Dar spectacolul sportiv arată de obicei partea ultimă a lucrurilor, cele 90 de minute pe iarbă, finish-ul la secundă sau săritura peste ştachetă. Televiziunile prezintă vârful aisbergului, prestaţia finală, individuală sau de echipă, fără a arăta pregătirea prealabilă. Cunoscătorii ştiu însă că astăzi nu mai poţi ajunge performer de unul singur, venind de nicăieri. Campionul singuratic este o excepţie, o poveste romantică. Este obligatoriu în competiţiile de anvergură să ai în spate o echipă redutabilă, care să se îngrijească minuţios de condiţiile de lucru, să construiască ceea ce se numeşte infrastructură.

Iaşul este candidatul nostru în competiţia economică. Revendică statutul de capitală a regiunii care va fi înfiinţată în nord-estul ţării şi la locul întâi după Bucureşti. Are profil de campion romantic, un amestec de inteligenţă, talent, experienţă de viaţă şi sacrificiu de sine. A fost cândva capitală, dar a renunţat la acest privilegiu în folosul unui bine mai mare, al întregii Românii. Nostalgia vremurilor anterioare unirii de la 1859 mai poate fi găsită încă în paralel cu ideea că atunci sorţii ne-au fost cumva defavorabili. Acum sunt alte vremuri si judeţul are nevoie de o infrastructură modernă. Trebuie acomodat noilor condiţii de performanţă, iar lucrurile au început să evolueze bine în acest sens. În oraş vedeţi mai multe şantiere care urmăresc dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii. Construcţia unei piste de 2400 de metri la aeroport va începe peste o lună, urmând ca apoi să fie extinsă la peste 3000 de metri. Se fac eforturi pentru conectarea zonei cargo a acestuia la s