Oraşul Roman devine un nou punct fierbinte pe harta pelerinajului religios din România, după ce catedrala din localitate a fost „dotată” cu două fragmente osoase atribuite Cuvioasei Parascheva, printr-o poveste ambiguă mediatizată intens în ultima perioadă de prelaţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Istoria prezentată de oficialii Episcopiei Romanului şi Bacăului este simplă: două fragmente osoase din mâna stângă a Sf. Parascheva au fost descoperite chiar în Catedrala Arhiepiscopală din Roman unde au stat, neştiute de nimeni, 27 de ani. În versiunea oficială e prelaţilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, oasele au fost ascunse sub o masă din biserică, de către un preot slujitor al lăcaşului, Constantin Catană, nevoit să se ascundă, în 1986, la Mănăstirea Văratec, din cauza prigoanei comuniste.
Comunicatul oficial mai spune că descoperirea a fost făcută după o anchetă dispusă anul trecut de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, episcopul vicar al Romanului şi Bacăului. Ştirea „minunii de la Roman” a făcut deja înconjurul ţării duminică, 24 martie, când noua relicvă din patrimoniul de cult al catedralei a fost purtată pe străzile oraşului, într-un pelerinaj care a strâns sute de oameni. Pe de altă parte, hramul bisericii este chiar al Cuvioasei Parascheva, motiv pentru care, de anul acesta, din 14 octombrie, dată la care este trecută în calendar sfânta considerată făcătoare de minuni, rămăşiţele umane vor fi scoase spre închinăciune, după un ritual asemănător cu cel de la Iaşi şi care adună anual sute de mii de oameni.
La ce nu poate răspunde BOR
Întrebările la care oficialii Bisericii nu au putut oferi răspunsuri precise sunt legate de autenticitatea moaştelor şi de faptul că dispariţia unei relicve de o importanţă capitală pentru Biserica Ortodoxă Română a stârnit interesul prelaţilor abia la 23 de ani după revoluţie. Printre documentele istori
