Modificarea de către Finanţe a accizelor aplicabile băuturilor fermentate liniştite a generat îngrijorări printre viticultori. Ei se tem că astfel vom ajunge la falimentul industriei tradiţionale a vinurilor din România.

Modificările aduse în luna ianuarie Codului Fiscal, într-o manieră corectă din punct de vedere legislativ şi conformă cu principii ale UE, dar improprie pentru citirea lor cu claritate de către mediul de afaceri, au deschis un război declarativ între viticultori şi Ministerul Finanţelor.

Prevederile ce au născut disputele privesc accizarea băuturilor fermentate liniştite (BFL), categorie ce include băuturile de fermentaţie cu un grad de alcool mai mic de 15%, cu excepţia berii şi a vinului. BFL conţin, spre exemplu, băuturi slab alcoolizate, precum cidrul sau hidromelul (băutură slabă, obţinută prin fermentarea mierii amestecate cu apă şi polen).

Viticultorii: vinurile româneşti, în pericol

Modificările aduse accizelor aplicate BFL şi care intră în vigoare la 1 aprilie 2013 vor afecta grav producătorii de vinuri, deoarece încurajează producţia de băuturi fermentate liniştite, afirmă Federaţia Viticultorii (FV) într-un comunicat de presă semnat de preşedintele acesteia, Toader Manole. El afirmă că Guvernul a introdus la art. 207 lit. e) din Codul Fiscal o nouă categorie de BFL, pentru care se percepe o acciză de 25 euro/hectolitru.

Aceasta ar fi de patru ori mai mică decât acciza introdusă de Guvern în 2010, la un nivel de 100 de euro pe hectolitru, iar micşorarea actuală va avea drept rezultat „reluarea masivă a producţiei de BFL, care a fost întreruptă aproape total la mijlocul anului 2010”.

Piaţa românească a vinurilor va fi acaparată de BFL, iar producătorii de vinuri vor fi puşi în situaţie dificilă, e peisajul zugrăvit de către Toader Manole.

„Confruntaţi cu concurenţa neloială a unor băuturi produse uşor