De vreme ce finanţarea pe cap de deţinut cântăreşte mai greu în balanţă decât finanţarea anuală pe cap de elev sau de student, de ce nu se face, Doamne dragă, o clasificare a puşcăriilor, aşa cum s-a procedat şi cu şcolile? Să fie puşcării de categoria A, B şi C, pentru elite, meseriaşi şi indivizi cu aşteptări mai modeste.

Am primit, nu cu multă vreme în urmă, invitaţia de a semna o petiţie prin care se protesta împotriva faptului că, în România, statul ar aloca pentru întreţinerea unui deţinut în jur de 2554 lei/lună în timp ce unui copil de peste doi ani statul îi atribuie doar 42 lei/lună. Această diferenţă uriaşă e menită să provoace indignare şi să te ducă cu gândul la faptul că, în patria noastră, e mult mai convenabil să fii puşcăriaş decât pui de om aflat în libertate.

Pentru a mă lămuri, am căutat nişte date statistice oficiale şi le-am găsit pe pagina de internet a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), sub forma unui raport de activitate pe anul 2012. Conform documentului respectiv, statul alocă lunar aproape 500 lei pentru întreţinerea unui deţinut, excluzând sumele pentru hrană. De dragul comparaţiei, arătăm că alocaţia pe care un copil o primeşte de la stat e de 42 lei/lună, un elev bursier primeşte în jur de 110 lei/lună, iar bursa de studiu a unui student e de aproximativ 350 lei/lună.

Datele ar putea da apă la moara celor ce observă că până şi limbajul răufăcătorilor arată că puşcăria e - asemenea liceelor şi universităţilor - o şcoală aducătoare de beneficii, din moment ce e numită colegiu, facultate, universitate, academie sau pension. Intrarea la facultate presupune existenţa unei diplome (sentinţa) şi a unui dosar de admitere. La intrarea în „şcoală”, „studiosul” trece pe la cancelarie (administraţie), unde primeşte o emblemă sau o matricolă (număr de înregistrare). Pe durata studiilor (perioada de detenţie), învă