Iată, venită pentru Salon du Livre 2013, ora unui bilanț ce se vrea optimist, mai ales după anunțul făcut luni dimineaţă de Aurélie Philippetti, ministra franceză a Culturii, legat de ajutorul financiar de 9 milioane de euro cu care statul contribuie la susţinerea librarilor, considerați, după spusele domniei sale, drept „actori fundamentali în animarea teritorială“.
Este pentru noi o bună ocazie să reamintim că producția culturală franceză este una dintre cele mai subvenționate din lume, ceea ce explică, desigur, și expansiunea și durabilitatea ei în aceste timpuri de criză. Cifrele oficiale anunță 196.000 de vizitatori la Salon du Livre, în creștere față de anul trecut. Dintre aceștia, mai puțini cumpărători, dovadă că și aici criza își spune cuvîntul. Lăsînd în plan secundar problemele franco-franceze, se cuvine să ne interesăm aici în special de bilanțul României, despre care nu mai e cazul să reamintim că a fost țara invitată de onoare a acestui Salon. Cum am scris în ziua inaugurării și cum s-a semnalat în întreaga presă românească sau străină, primul pas al țării noastre a fost făcut oarecum cu stîngul. Vocația de deschidere, de dezbatere și de apropiere culturală a Salonului a reușit să depășească însă inerția inițială, intrîndu-se în zilele care au urmat în miezul unor manifestări de mare importanță pentru cultura română. Este suficient să cităm cîteva dintre acestea, de la standul României, mesele rotunde, cum ar fi: Est-Ouest des retrouvailles littéraires,Les avant-gardes – France-Roumanie, destins croisés (vineri), De la presse à la littérature, La poésie derrière le Mur, decernarea Premiului „Benjamin Fondane“ urmată de masa rotundă Benjamin Fondane, ce „passager du désastre“ (sîmbătă) și La Roumanie et L’Europe, Fraîcheur et incandescence – la nouvelle vague du théatre roumain (duminică). La amfiteatrul CNL, principalul partener în
