Explozia evaziunii fiscale din ultimii ani a fost generată de creşterea taxei pe valoarea adăugată, arată un raport al Gărzii Financiare prezentat, ieri, la Colegiul Prefectural. Fenomenul evaziunii se manifestă în special la produse care au o viteză de circulaţie rapidă, precum carnea, peştele, produsele lactate, de panificaţie, legumele, fructele. Constatările comisarilor Gărzii Financiare sunt întărite de cifrele inspectorilor fiscali, potrivit cărora mai mult de jumătate din diferenţele de taxe şi impozite constatate la controalele de anul trecut, respectiv 25,5 milioane lei, au fost la TVA.

Comisarul şef de divizie de la Garda Financiară Vrancea, Marian Lungu, i-a dat ca exemplu de evazionişti pe măcelarii de la Homocea. Aproape fiecare familie din localitate are o firmă prin care îşi derulează afacerile şi care ulterior este închisă sau băgată în faliment pentru a nu mai fi plătit niciun leu la bugetul de stat. „La 2-3 luni mai fac o firmă în familie. Firmele nu au patrimoniu şi nu putem recupera prejudiciul“, a explicat comisarul şef de divizie Marian Lungu.

Acesta a prezentat şi lista domeniilor cu risc fiscal ridicat, respectiv exploatarea, circulaţia, prelucrarea şi comercializarea lemnului şi materialelor din lemn, comercializarea cerealelor, abatorizarea şi comercializarea cărnii, comercializarea deşeurilor metalice, a legumelor şi fructelor, achiziţiile intracomunitare de legume, fructe şi comercializarea lor în ţară la preţuri subevaluate. Un caz particular este fabricarea şi comercializarea produselor accizabile, în special a alcoolului etilic, băturilor alcoolice şi vinurilor. În Vrancea, din cauza garanţiilor impuse producătorilor de vinuri autorizaţi ca antrepozit fiscal au fost nu mai puţin de nouă agenţi economici care au preferat să devină mici producători decât să plătească taxele la stat. Iar pentru alţi 14 producători a fost lu