Criza financiară din Europa face victime umane, cu rata sinuciderilor şi a bolilor infecţioase în creştere, dar cu toate acestea politicienii nu discută despre această problemă, au spus ieri experţi în sănătate.
Tăierile masive de buget şi şomajul în creştere împing tot mai multe persoane la depresie, iar veniturile în scădere înseamnă că tot mai puţini oameni fac vizite la doctor sau îşi permit să cumpere medicamente.
Rezultatul este o inversare faţă de 2007, după o lungă perioadă de declin a ratei sinuciderilor, coroborată cu îngrijorările privind izbucnirea unor focare de infecţie inclusiv de HIV – şi chiar malarie – în Grecia, potrivit unui analist în sănătate europeană citat de cotidianul The Lancet.
Combaterea acestor ameninţări necesită scheme de protecţie socială puternice, susţin cercetătorii. Dar măsurile de austeritate impuse după şirul de crize din sudul Europei – cel mai recent caz fiind Ciprul – au distrus aceste plase de protecţie.
„Există o problemă clară de negare a efectelor pe care criza le are asupra sănătăţii, chiar dacă acestea sunt foarte evidente“, a declarat cercetătorul Martin McKee de la European Observatory on Health Systems and Policies, un grup susţinut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
„Comisia Europeană are o obligaţie prin tratat de a veghea asupra efectelor pe care politicile sale le produc asupra sănătăţii, dar nu a realizat nicio inventariere a impactului asupra sănătăţii pe care îl au măsurile de austeritate impuse de troica (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional n.red.)“, spune McKee.
El mai spune că eşecul guvernelor europene şi al Comisiei Europene de a se confrunta cu consecinţele pe care politicile lor le au asupra sănătăţii este o reminescenţă a „ofuscării“ industriei de tutun asupra reducerii fumatului. @N_
