O salată dragă tuturor românilor (mă rog, aproape tuturor), fără de care nu vine nici Paştele, nici Crăciunul, nici Revelionul. Având în vedere denumirea, unsprezece din zece persoane îţi vor spune că acest preparat este franţuzesc la origine. Au dreptate în aceeaşi măsură ca şi cu renumiţii „cartofi franţuzeşti”. Se pare că susnumita salată a ajuns la protipendada din Principatele Dunărene pe filiera rusească, trăgându-şi obârşia din salata à la Russe, în care – la un moment dat – s-a adăugat carne de vită fiartă, de unde şi denumirea. De ce boeuf şi nu vită? Din aceleaşi motive din care spunem astăzi job şi nu slujbă/serviciu, party şi nu petrecere, weekend şi nu sfârşit de săptămână (cred că aţi înţeles şi nu mai e cazul să continui cu exemplele). Denumirea s-a păstrat, compoziţia a mai suferit modificări de-a lungul timpului. Carnea de vită a fost substituită cu carne de pui (mai ieftină şi mai uşor de pregătit). În perioada anilor 1980 – 1989, când lipsa de „de toate” era în floare, se făcea chiar şi cu parizer (!). Ingredientele sunt cunoscute: cartofi şi legume fierte, murături, carne (pui sau vită) fiartă, maioneză, muştar, sare şi piper. Cireaşa de pe tort o reprezintă însă ornareasalatei. În continuare o să vă plictisesc cu modul în care se prepară această minunată salată zisă şi „Boeuf” la noi în bucătărie. Spun „la noi”, întrucât pregătirea sa este o muncă de echipă. Continuare…

O salată dragă tuturor românilor (mă rog, aproape tuturor), fără de care nu vine nici Paştele, nici Crăciunul, nici Revelionul. Având în vedere denumirea, unsprezece din zece persoane îţi vor spune că acest preparat este franţuzesc la origine. Au dreptate în aceeaşi măsură ca şi cu renumiţii „cartofi franţuzeşti”. Se pare că susnumita salată a ajuns la protipendada din Principatele Dunărene pe filiera rusească, trăgându-şi obârşia din salata à la Russe, în care – la un momen