Deși din punct de vedere calendaristic a venit primăvara, în mai multe țări, unde ar fi trebuit să fie cald, sunt încă troiene. Specialiștii au găsit și o explicație pentru această situație. Ei au făcut o conexiune între căderile masive de zăpadă şi vremea rece din această primăvară – care afectează zone întinse din Europa şi America de Nord – şi topirea dramatică a gheţii din Oceanul Arctic. Întinderea şi volumul gheţei care se formează şi se topeşte în fiecare an în Oceanul Arctic a scăzut la un minim istoric toamna trecută, iar înregistrările via satelit publicate luni arată că întinderea de gheaţă se apropie de un nou record minim pentru această perioadă din an. “Gheaţa dispare rapid. E cu 80% mai puţină decât acum 30 de ani. Acesta este un simptom al încălzirii globale şi contribuie la încălzirea Arcticului”, spune Jennifer Francis, profesor cercetător la Institutul de Ştiinţe Marine Rutgers, potrivit The Guardian. “Topirea gheţii produce căldură la nivelul oceanului şi atmosferei, ceea ce schimbă direcţia curenţilor de aer, fapt care afectează vremea în emisfera nordică. Permite aerului rece din artic să pătrundă mai mult înspre sud”, explică cercetătoarea. Afirmaţiile sale sunt confirmate şi de profesorul cercetător Vladimir Petoukhov, de la Institutul german Potsdam. Deși din punct de vedere calendaristic a venit primăvara, în mai multe țări, unde ar fi trebuit să fie cald, sunt încă troiene. Specialiștii au găsit și o explicație pentru această situație. Ei au făcut o conexiune între căderile masive de zăpadă şi vremea rece din această primăvară – care afectează zone întinse din Europa şi America de Nord – şi topirea dramatică a gheţii din Oceanul Arctic. Întinderea şi volumul gheţei care se formează şi se topeşte în fiecare an în Oceanul Arctic a scăzut la un minim istoric toamna trecută, iar înregistrările via satelit publicate luni arată că întinderea de g