Tânara Sabina Elena, elevă în clasa a IX-a la Grupul Şcolar românesc din oraşul Covasna a purtat pe cap, la școală, o bentiţă în culorile drapelului naţional al României.

Urmările au fost şocante: elevii unguri au huiduit-o şi înjurat-o; diriginta clasei, de origine maghiară, i-a interzis să mai poarte tricolorul românesc şi i-a smuls bentiţa; direcţiunea era pe punctul de a o exmatricula și un concetățean al elevei, tot maghiar, a amenințat-o cu moartea.

Iar toate astea s-au petrecut acum câteva zile în România, al cărui guvern USL a tratat evenimentul ca pe unul minor și a luat poziția struțului ca să nu supere UDMR-ul. Jenant pentru demnitatea de român și mândria pe care trebuie s-o manifestăm în promovarea drapelului național.

Gestul superb al elevei din Covasna a fost apărat în primul rând de familia sa și de adevărații români din țară și pretutindeni, care au luat cu adevărat o atitudine demnă și fermă în fața replicilor ungurești. Aleșii politici au pierdut lecția de patriotism în contrapartida cu (ne)alegătorii săi care s-au solidarizat cu eleva Sabina Elena, iar în municipiile Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Alba Iulia, Ploieşti, Galaţi, Craiova, Suceava şi Dej au avut loc manifestări publice în apărarea ei şi a tricolorului românesc.

Practic, gestul elevei Sabina Elena i-a trezit pe români şi i-a unit în faţa pericolului unguresc pus la cale de Budapesta şi tolerat de Bruxelles. Obrăzniciile şi ameninţările ungureşti au început să-i scoată în stradă pe români, în special pe elevi şi studenţi, care intonează cu însuflețire imnul naţional „Deşteaptă-te române !” sau „Hora Unirii” și poartă cu mândrie tricolorul românesc.

Culorile roșu, galben și albastru sunt culorile multimilenare ale geto-dacilor și ale pământului din Vatra Strămoșească, din spațiul carpato-danubiano-pontic. În timpul Revoluției din 1821, condusă de Tudor