Investitorii se tem că Slovenia ar putea urma calea Ciprului, cerând ajutor financiar zonei euro. Temerile apar după ce randamentul obligaţiunilor Sloveniei a atins un nivel record.
Slovenia încearcă să nu devină a şasea ţară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe. Este mesajul transmis de premierul sloven, care a promis, într-un discurs în Parlament, că Guvernul proaspăt instalat va consolida băncile cu probleme şi va îmbunătăţi situaţia finanţelor publice.
Angajamentul premierului sloven nu a fost însoţit însă de detalii, iar lipsa lor a împins randamentul obligaţiunilor pe zece ani în dolari la un nivel record, într-o perioadă în care statul trebuie să se împrumute de pe pieţele internaţionale.
Economia Sloveniei a suferit două recesiuni în ultimii patru ani, situaţie care a generat o creştere a numărului falimentelor. Slovenia are nevoie de finanţare externă de circa trei miliarde de euro în acest an, iar băncile, de capital suplimentar de un miliard de euro, potrivit unui raport FMI.
Ţările de la periferia zonei euro, precum Malta, Luxemburg şi Slovenia au încercat să se distanţeze rapid de criza bancară, care a forţat Cipru să accepte un acord pentru împrumuturi de zece miliarde de euro de la zona euro, în schimbul unei restructurări dure a sectorului bancar.
Investitorii se tem că Slovenia ar putea urma calea Ciprului, cerând ajutor financiar zonei euro. Temerile apar după ce randamentul obligaţiunilor Sloveniei a atins un nivel record.
Slovenia încearcă să nu devină a şasea ţară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe. Este mesajul transmis de premierul sloven, care a promis, într-un discurs în Parlament, că Guvernul proaspăt instalat va consolida băncile cu probleme şi va îmbunătăţi situaţia finanţelor publice.
Angajamentul premierului sloven nu a fost însoţit însă de detali
