Sute de mii de pelerini vin an de an la Iaşi în speranţa unui ajutor din partea Cuvioasei Parascheva. Totuşi amploarea acestor pelerinaje nu se compară cu milioanele de catolici care merg an de an la Lourdes, în Sud-Vestul Franţei.
Am fost inspirat să mă aplec asupra acestui subiect după ce am citit un alt material publicat pe Adevărul. Vă recomand şi vouă să îl citiţi:
Dubioasa Parascheva de la Roman. Sfânta reţetă de fabricat moaşte a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei
Nu vreau să scriu acum despre modul în care bisericile îcasează milioane de euro, nici despre modul în care cheltuie aceşti bani. Nu vreau să scriu nici despre legăturile bolnăvicioase între biserici şi autorităţile statului. Vreau să arunc puţină lumină asupra presupuselor „miracole” cu care se laudă bisericile.
Aceste „miracole” sunt folosite de multe ori ca instrumente de promovare pentru a convinge cât mai mulţi credincioşi să se „lepede” de valorile materiale în favoare bisericii. Spre exemplu, sute de mii de credincioşi ortodocşi vizitează în fiecare an Catedrala Mitropolitană din Iaşi în speranţa unui miracol din partea Sfintei Cuvioase Paraschieva. Speranţa săvârşirii unui miracol e unul dintre principalele motive care îi determină pe aceşti credincioşi să cheltuie sume impresionante de bani.
Dar oare cât de întemeiată e această speranţă? Oare chiar există posibilitatea realistă a unui miracol aşa cum promovează reprezentanţii bisericii? Sau aceşti creduli sunt victima unei înşelăciuni de proporţii gigantice? O întrebare şi mai importantă e: vrea oare biserica să analizeze diferenţa între miracole şi înşelătorii?
Înainte de a răspunde acestor întrebări poate că ar fi de folos să aflăm ce se întâmplă în alte părţi. Cel mai vizitat loc de pelerinaj din lumea catolică este Lourdes, în Sud-Vestul Franţei. Milioane de credincioşi catolici vizitează an de an locu
