După demontarea unei bucăţi din Zidul Berlinului, conflictul între un investitor şi apărătorii fragmentelor nedărîmate ale Zidului, cunoscute sub denumirea „East Side Gallery”, s-a accentuat. În cursul acestei zile au avut loc noi proteste în faţa Primăriei centrale. Demonstranţii au cerut stoparea demolării unui simbol istoric de către un investitor hrăpăreţ.
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok
Pentru unii demontarea unei bucăţi din Zidul Berlinului este un sacrilegiu, un atac împotriva culturii memoriei şi o profanare a istoriei. Pentru alţii este o parte dintr-un proiect de investiţii, deci o afacere cît se poate de rentabilă. Cele două tabere sunt ireconciliabile.
Conflictul între un investitor particular care vrea să ridice un bloc de locuinţe de lux cu mai multe etaje în imediata apropiere a rîului Spree şi adversarii săi a luat o nouă întorsătură după ce în zorii zilei de ieri au fost demontate patru fragmente din Zidul Berlinului. Zona în care urmează să fie ridicat blocul se află pe fîşia morţii, între Spree şi zidul care, după 1961, despărţea cele două zone ale oraşului, zona est-germană şi cea occidentală.
„Zidul să dispară!” Asta era una din lozincile scandate de către demonstranţii est-germani în toamna revoluţionară a anului 1989. Atunci, în doar cîteva zile zidul despărţitor fusese demolat aproape în totalitate. Pe o lungime de 1300 m se află acum una din porţiunile rămase neatinse ale zidului. Şi anume, pe malul estic al rîului Spree care în trecut marca aici şi frontiera între cele două părţi ale oraşului divizat. 118 artişti din peste 20 de ţări au pictat în 1990 aceste fragmente protejate ale zidului, transformîndu-le într-o adevărată expoziţie în aer liber, cunoscută sub denumirea East Side Gallery. (A se vedea şi: „Zidul Berlinului, dărîmat a doua oară”, RFI, 6. 3. 2013 )
De cînd investitorul a început
