Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, au semnat astăzi Carta albă a hepatitei C. Este pentru prima dată când statul român recunoaşte, la nivel instituţional, problema pe care o reprezintă maladia care afectează, conform estimărilor, peste 650.000 de oameni. Carta reprezintă şi un angajament pentru elaborarea unei strategii naţionale de combatere a hepatitei C.
Carta Albă a hepatitei C deschide, după ani de aşteptare, drumul pentru o colaborare reală între Ministerul Sănătăţii, medici şi bolnavi. Carta este un studiu care conţine recomandări şi soluţii pentru o abordare integrată a problematicii hepatitei C. Autorii spun că boala trebuie privită în ansamblul ei, de la prevenire până la tratare, cu participarea tuturor structurilor implicate.
Carta albă a hepatitei C include, în sfârşit, România în rândul statelor europene care au un sistem coerent şi instituţional de tratare a acestei maladii.
Lipsa unui registru naţional al hepatitei face ca în România totul să se rezume la estimări. Astfel, specialiştii cred că numărul bolnavilor de hepatită - diagnosticaţi sau nu - variază între 500 şi 650 de mii. Statisticile arată că, din zece bolnavi înregistraţi în evidenţele medicilor, doar doi au şi primit tratament în ultimii 10 ani.
Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, au semnat astăzi Carta albă a hepatitei C. Este pentru prima dată când statul român recunoaşte, la nivel instituţional, problema pe care o reprezintă maladia care afectează, conform estimărilor, peste 650.000 de oameni. Carta reprezintă şi un angajamen
