Bookface despre o carte proastă dar utilă. Cel mai dur îi loveşti pe bogaţi cînd le spui că sînt bogaţi. În rest, tipa împrăştie toată propaganda obişnuită a miliardarului geek şi filantrop care trebuie lăsat în pace ca să ne salveze pe toţi.

Berezovsky

Apropo de bogaţi estici, un articol despre ce a însemnat şi înseamnă Berezovsky. Şi despre relaţia liberalism oligarhie în Rusia:

Berezovsky s-a plasat de cealaltă parte a baricadei (alături de Hodorkovski, Gusinsky&co) și a ales calea exilului londonez, supranumindu-se ”cel mai mare dușman al lui Putin”. El a devenit însă un dușman foarte comod pentu Putin, cît și un aliat util pentru Occident. Propaganda internă i-a construit o imagine de Mefisto, personajul rău care a jefuit Mama-Rusie, învinuit de toate relele posibile și imposibile, iar occidentalii i-au construit o imagine pozitivă, dar controversată și l-au folosit pe post de bîtă propagandistică împotriva Kremlinului. Berezovsky, de la vila lui din Londra, își asumase pe față rolul oponentului nr.1 al ”despotismului lui Putin”, un luptător pentru democrație și drepturile omului, o imagine a refugiatului, a democratului, devenit o adevărată victimă a ”dictatorului de la Kremlin”. A jucat perfect cele două roluri.

În ultima perioadă, devenise tot mai clar că piratul anilor 90, acel ”geniu al combinațiilor”, nu a reușit nicidecum să se adapteze capitalismului dezvoltat care juca dupa alte reguli. El știa să ia cu asalt corabiile mișcătoare ale capitalismului primitiv și nu avea răbdare cu zona plictisitoare a capitalismului birocratic-corporatist. Și, ca orice pirat adevărat, și-a consumat averea la fel de repede cum a făcut-o, fără a deveni prea fericit. Povestea spune că o bună parte din averea lui a fost acaparată prin diverse scheme de ucenicii lui, care astăzi împînzesc lumea și sînt investitori respectabili și stîlpi ai socie