Primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, Nelson Mandela, în vârstă de 94 de ani, spitalizat în noaptea de miercuri spre joi din cauza recidivării unei infecţii pulmonare, a cunoscut numeroase probleme de sănătate cauzate adesea de cei 27 de ani petrecuţi în închisoare.

În 1985, la închisoare, Nelson Mandela a fost operat de prostată hipertrofiată care îi bloca fluxul urinar. El avea, pe atunci, 67 de ani.

În 1988, eroul luptei antiapartheid cunoaşte cea mai serioasă problemă de sănătate, fiind internat la Spitalul din Stellenbosch, în apropiere de Cape Town (sud-vest), după ce s-a plâns de o puternică tuse contractată din cauza umidităţii din celula de la închisoare.

Pentru că suferă de tuberculoză, medicii îi drenează doi litri de lichid din plămâni şi Mandela petrece şase săptămâni la spital, după care este transferat, în convalescenţă, într-o clinică mai apropiată de închisoarea sa, unde va fi primul pacient de culoare.

În 2001, la 11 ani după eliberare, fostul preşedinte este tratat prin radioterapie de cancer la prostată. Anul următor, el declară pentru jurnalişti că s-a vindecat definitiv.

În plus, anii de muncă forţată în carierele de calcar de pe Robben Island i-au afectat glandele lacrimale, atacate de alcalinitatea rocilor.

La câteva luni după alegerea ca preşedinte al Republicii, în timpul primului scrutin multirasial din 1994, el a fost operat de cataractă. Din cauza restricţiilor foarte riguroase, fotografii nu sunt autorizaţi să utilizeze flashuri în prezenţa sa.

La 25 ianuarie 2011, la vârsta de 92 de ani, Mandela este spitalizat timp de două zile pentru o infecţie respiratorie acută.

El este internat din nou la spital pe 25 februarie 2012 din cauza unor dureri abdominale, dar părăseşte instituţia a doua zi după ce este supus unei colonoscopii, o intervenţie medicală pentru a vedea direct cavi