Traian Băsescu, președintele pe proceduri al României, a acordat, pe 21 martie, la alegere, două calificative Parla­mentului, după trimiterea către acesta a unei legi ce modifica statutul cadrelor militare: cea mai importantă putere în stat comite „ori un act de trădare națională, ori un act care vădește o profundă prostie“. Dacă trădarea națională depistată precoce de Băsescu s-ar conforma prevederilor Codului Penal, cîteva sute de senatori ar fi repejor încolonați, în ritmic zăngănit de cătușe, pe drumul de costișe ce duce la Jilava. Faptul că Băsescu afirmă de­spre legiuitor că este „prost“ ține de conduita publică, de vocabularul și de apertura sa culturală ce aruncă în extaz o pătură a intelectualității umaniste. Pentru ca dialogul interinstituțional să se poarte în registrul indus de șeful Statului, s-ar cuveni, probabil, ca din năduful a sute de parlamentari, astfel rușinați, să-și ia zborul către numărul unu în stat sinonime pentru „prost“ precum „dement“, „des­cre­ierat“, „nebun“, „bleot“, „tălășman“, „nătă­bîz“, „țicnit“, „tălîmb“, „tontolete“, „nătărău“, „cherapleș“ etc. Proaspăta defulare a șefului Statului întărește, în interpretarea mea, ceea ce m-am străduit să argumentez și în alte comentarii: dezîntronizat, la referendum, de votul a nouă români din zece, Băsescu moțăie într-un profan mediocru din care se trezește, de obicei, pentru a sesiza Occidentul ce de inamici voraci plănuiesc răul țărișoarei. Acum tocmai se urzește o conspirație pentru „decapitarea Armatei Române“. Nu mai intru în detalii ce vor fi fiind cunoscute din presă. Menționez doar că nici n-a fost trîntită legea cu pricina pe masa Parlamentului și, susține Băsescu, trecerea în rezervă a 51 de generali pînă la sfîrșitul anului „a atras deja atenția partenerilor din țările NATO“. Doar Alianța Nord-Atlantică n-a fost trecută de Băsescu pe lista instituțiilor occidentale neliniștite d