Având în componenţa sa aproximativ 20.000 de obiecte din cele mai diverse tipuri, fondul Muzeului Naţional Cotroceni a fost îmbogăţit în permanenţă cu lucrări de artă plastică, artă decorativă, numismatică, medalistică, istorie şi arheologie.

În prezent, din domeniul artă plastică s-au format mai multe colecţii: arta religioasă (icoane pe lemn), care este reprezentativă pentru perioada târzie a artei religioase româneşti (sec.XVIII-XIX) şi atelierelor ruseşti.

Colecţia pictură românească este formată din lucrări aparţinând unor iluştri pictori români de la sfârşitul secolului al

XIX-lea până în prezent. În ultima perioadă, printre priorităţile Muzeului Naţional Cotroceni în domeniul achiziţiilor de obiecte de patrimoniu se află picturile realizate de membrii Societăţii „Tinerimea artistică“, a cărei activitate a fost susţinută în primii ani ai secolului XX de Principesa Maria. Printre ei s-au numărat: Leon Al. Biju („Piesaj la Balcic“), Kimon Loghi („Cafenea la Balcic“), Nicolae Grant („Peisaj“).

Colecţia pictură universală este alcătuită din lucrări de secol XVIII-XIX. Majoritatea lucrărilor din Colecţia regală a Palatului Cotroceni se află astăzi în patrimoniul altor muzee din ţară. Cele mai multe lucrări reprezintă şcoala germană, şcoala austriacă, şcoala franceză, şcoala belgiană. Şcoala italiană este reprezentată prin lucrarea „Alegoria aerului“, sf. sec. XVI (Jacopo Bassano - atelier).

Colecţia de artă grafică cuprinde numeroase desene, acuarele şi gravuri din sec. XIX-XX şi stampe japoneze. Acest fond a fost completat datorită achiziţiilor şi donaţiilor prin care s-a mărit colecţia de grafică românească modernă şi contemporană.

În anul 1998, Muzeul Naţional Cotroceni şi-a îmbogăţit fondul colecţiei de artă grafică cu lucrările lui Benedict Gănescu, iar în anul 1999 cu lucrările Luciei Beller, Hans Aescher şi Rodica Maniu. @N_