Deşi nu colectează date privind morbiditatea, Institutul Naţional de Statistică realizează mai multe cercetări prin care descrie sectorul sanitar. Astfel, referitor la personalul sanitar, INS primeşte de la DSP-uri date despre unităţile fără paturi din reţeaua MS şi cele din sectorul privat, pentru care Ministerul emite aprobări de funcţionare. Datele de la unităţile cu paturi sunt culese direct de la acestea. În plus, celelalte ministere care operează reţele proprii (Ministerul Justiţiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apă­rării Naţionale) trimit datele cores­punzătoare acelor unităţi. Mai sunt colectate date privind perso­na­lul de la unităţile sanitare care nu au contract cu CNAS, de la uni­tăţile medico-sociale şi cen­tre­le de plasament. Acestora li se adaugă mai multe seturi de date precum numărul de spitale, numărul de paturi pe categorii sau numărul aparatelor de înaltă tehnologie (IRM, CT etc.). Aceste date, reunite anual în publicaţia „Acti­vi­tatea unităţilor sanitare din România“, sunt trimise către Eurostat într-un format stan­dardizat. Tot î Publicitate n domeniul sănătăţii, INS realizează, o dată la cinci ani, o anchetă în gospodării, armonizată la nivel european. În această anchetă, sunt colectate date precum numărul de vizite la diverse categorii de medici, numărul de internări în perioada de referinţă, consumul prescris şi neprescris de medicamente, diverse tipuri de analize, percepţia asupra propriei sănătăţi, informaţii privind anumite limitări şi factorii care influenţează starea de sănătate (greutate, înălţime, con­sum de tutun, alcool, activitatea fizică). Toate aceste date sunt colectate de la un eşantion reprezentativ, pentru persoanele din gospodărie, atât copii, cât şi adulţi. Această anchetă se finalizează cu o publicaţie a INS şi datele sunt transmise la Eurostat. În baza datelor primite de la Şco