Literatura română în „Le Monde des Livres“
Jumătate din paginile suplimentului literar al ziarului „Le Monde” din 22 martie, ziua deschiderii oficiale a Salonului de Carte de la Paris, al cărui invitat de onoare a fost anul acesta România, este consacrată literaturii române actuale. Claudio Magris comentează eseurile lui Norman Manea traduse în franceză de Marily Le Nir şi Odile Serre sub titlul A cincea imposibilitate, apărute în volum la Seuil. „Noua literatură română ar putea fi o mare surpriză pentru Occident”, scrie Nils C. Ah, trimisul special al cotidianului francez în România. Tot el comentează romanul Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici. Mirel Bran se referă la „Obsesia decalajului” istoric pe care ar avea-o scriitorii români. Florence Georgescu face acelaşi lucru cu Amantul colivăresei al lui Radu Aldulescu. Stéphanie Dupays analizează romanul Gabrielei Adameşteanu Provizorat, iar Catherine Simon Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane de Răzvan Rădulescu. Sunt semnalate în scurte note cărţile lui Varujan Vosganian, Eugen Uricaru, Cătălin Dorian Florescu, Matei Vişniec şi Adina Rosetti, traduse de asemenea în franceză. Nu ştim cine le-a făcut recenzenţilor recomandările. Constatăm absenţa a cel puţin două cărţi traduse în franceză şi care nu se află nici pe standul FNAC de la Salon, care ne găzduieşte, ambele excepţionale: Orbitor de Mircea Cărtărescu şi Pe câmpia Armaghedonului de Marta Petreu. O priveşte pe aceasta din urmă, ea n-a primit la timp finanţare din partea ICR. Editorialul numărului din „Le Monde des Livres”, semnat, ca de obicei, de Jean Birnbaum, îl evocă pe eternul şi fascinantul (pentru francezi, în mai mare măsură decât pentru români) Panait Istrati. Despre Cioran, Ionescu sau Eliade, nici un cuvinţel. Revista îi consideră, probabil, scriitori francezi.
„Tomate uriaşe şi regi blestemaţi“
Cel mai curtat
