- Istoric - nr. 62 / 29 Martie, 2013 GHIDUT Localitate pur romaneasca. Credinciosii de aici si-au construit o bisericuta, in anul 1913, mai modesta, dupa care in anii 1939-1940 au zidit o frumoasa biserica din piatra si caramida, de care se bucura si astazi, dar nu cum au simtit ei dintru inceputuri, a se ruga in limba romana si credinta ortodoxa stramoseasca si romaneasca. Credinciosii de aici fiind intr-o zona izolata vor fi trecuti cu forta la romanocatolicism inca din anul 1918, cand avea loc Marea Unire, ei avand parte de marea despartire de neam si credinta. Va vom prezenta doar titlul articolului ce a prezentat tragica situatie in ziarul timpului "Tinutul Secuiesc” nr.59, marti, 24.01.1939, care scria cu litere mari: "Cum a fost maghiarizata comuna Lazarea din judetul Ciuc.” Apoi va prezentam materialul: "Sunt multe comune in judetul Ciuc unde prigoana fostilor stapanitori unguri s-a dezlantuit cu mai multa inversunare pentru maghiarizarea elementului romanesc.” Una dintre aceste comune, care a avut mult de suferit din cauza nedreptatii savarsite de fosta administratie austro-maghiara, este si comuna Lazarea cu satul Ghidut. Aici a fost un nucleu romanesc, care prin taria credintei si constienta datorie romaneasca s-a opus cu indarjire tuturor incercarilor de deznationalizare pana in anul 1918. La aceasta data, odata cu dezrobirea tuturor romanilor din tinuturile alipite, normal era ca si actiunea de maghiarizare a elementului romanesc de pe aceste tinuturi sa inceteze. Nu stim caror cauze se datoreaza insa faptul ca in aceasta comuna tocmai de la 1918 incoace se inteteste mai sistematic opera de maghiarizare a elementului romanesc. La 7 august 1918, fostul episcop romano-catolic de la Alba Iulia, Gustav Mailath, cu ord. nr. 5669-1918, adresat of. parohial romano-catolic Lazarea, pune sub jurisdictiunea sa "Proextrema necesitate” pe credinciosii greco-catoli