În 2010 şi 2011, printr-o fericită coincidenţă, Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă au serbat Sfintele Paşti în aceeaşi zi. O astfel de coincidenţă se va mai petrece în 2014, la 20 aprilie, în 2017, la 16 aprilie şi în 2025, la 20 aprilie. Altfel însă, diferenţa dintre Paştele catolic şi cel ortodox poate varia de la o săptămână, la cinci săptămâni – cum se întâmplă anul acesta.

Care este explicaţia? În primul rând, faptul că cele două Biserici lucrează cu calendare diferite. Biserica Romano-Catolică foloseşte, din secolul al XVI-lea, calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă pe cel iulian. Dacă statele ortodoxe au adoptat în viaţa civilă calendarul gregorian, în prima jumătate a secolului XX (Rusia si Bulgaria în 1918, România şi Serbia în 1919, Grecia în 1923), majoritatea Bisericilor Ortodoxe merg în continuare pe varianta iuliană, dar îndreptată la Congresul de la Constantinopol din 1923. Numai câteva biserici (numite “stiliste”) mai folosesc şi astăzi calendarul iulian pur, neîndreptat (Biserica Rusă, Biserica Sârbă, Bisericile din Patriarhia Ierusalimului şi Sfântul Munte).

Data prăznuirii Paştelui este variabilă, spre deosebire de data Naşterii Domnului (25 decembrie), în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. În calcul mai intră un element important, şi anume data Pesah-ului. (Această sărbătoare ebraică, amintind trecerea prin Marea Roşie şi eliberarea de robia egipteană, se prăznuieşte pe 15-22 Nisan. Între sărbătoarea creştină a Paştelui şi Pesah nu este, prin urmare, decât o asemănare de nume). Bisericile Ortodoxe păstrează recomandarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325, ca Sărbătoarea Învierii Domnului să nu coincidă cu Pesah-ul, ci să fie consecutivă acestuia.

În fine, catolicii stabilesc prima lună plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortod