Sistemul bancar cipriot, coloana vertebrală a economiei, a fost lovit în plin de măsurile de restructurare impuse de Occident. Insula mediteraneană ar putea fi nevoită să își caute alt model de dezvoltare Sursa: REUTERS
Imaginile cu ciprioţii stând la cozi uriaşe la bancomate pentru a scoate doar 300 de euro pe zi, într-o zi bancară restrânsă la doar şase ore, vorbesc de la sine despre situaţia în care se găseşte ţara în care, până mai ieri, sistemul financiar era stâlpul economiei. După 12 zile în care au fost închise, băncile s-au redeschis ieri, dar guvernul de la Nicosia a impus restricţii severe fluxului de capital pentru a împiedica scurgerile de bani din ţară.
Plăţile şi viramentele către străinătate vor fi limitate la 5.000 de euro pe lună, iar turiştii care părăsesc insula vor avea dreptul să deţină asupra lor maximum 1.000 de euro. Guvernul mai interzice încasarea cecurilor în numerar, aşa cum procedează în mod obişnuit mulţi ciprioţi, iar clienţii băncilor vor putea depune sume doar în conturile proprii. Poate şi mai sugestive pentru angoasa economică a ciprioţilor sunt imaginile cu poliţişti înarmaţi postaţi în faţa majorităţii sediilor bancare pentru a preveni orice răbufnire a nemulţumirii care a atins cote uriaşe printre cetăţeni, exprimată prin numeroase manifestaţii de stradă.
„Modelul cipriot”
Condiţiile drastice şi, mai important, fără precedent în Zona Euro, impuse de troica (creditorii internaţionali - FMI, UE şi Banca Centrală Europeană) au lovit din plin sistemul bancar cipriot. Cele aproape 30 de bănci din Cipru, la o populaţie de circa 800.000 de locuitori, deţineau 68 de miliarde de dolari în depozitele sale, de aproape patru ori mai mult decât PIB-ul ţării. Decizia de restructurare a sistemului bancar cipriot, prin închiderea Băncii Laiki, a doua ca mărime, şi taxarea cu 40 la sută a depozitelor de peste 100.000 de euro
